La revedere :)

Standard

Ultima zi in India. Nu am dormit prea mult ultima vreme, de fapt nu tin minte ultima noapte cand am dormit inainte de ora 2. Nu am mai facut o baie de 3 luni, am facut doar dusuri… si nu am mai mancat mezeluri de la fel de multa vreme. De fapt, sa nu gresesc, au fost cateva dati cand am mancat cremvusti, sunca si salam. Dar insa putin in comparatie cu obisnuita mea.

O sa imi fie dor de tot de aici… de absolut tot. India e… extraordinara.

Astazi am petrecut ziua in liniste. Am bani doar de taxi ca sa ma duca la aeroport. S-a mutat o noua fata la mine in camera, N. din Polonia. Am folosit telefonul ei ca sa imi rezerv taxi. O sa imi fie dor de toate fetele din apartamentul meu. Toata ziua am scris pe blog, la pranz am mancat la Tibet Kitchen pentru ultima oara de data asta, insa nu stiu de ce, dar ceea ce de multe ori acolo imi placea, acum nu mi-a picat prea bine. Noroc ca am baut limonada, ca altfel mi-ar fi fost chiar rau.

Nu stiu ce se intampla, dar parca organismul meu imi spune ca trebuie sa fiu acasa in curand.

Ar fi trebuit sa am cina cu seful meu, insa a avut o urgenta, nu a fost nici la servici azi, si eu neavand telefon nu am putut sa iau legatura cu el.

Dupa pranz au fost pe la mine colegii de munca… am primit si telefon de la columbience pe numarul lui C….

Insa acum, dupa o zi plina de la revederi… am ramas singur. Fetele au plecat, fiecare calatoreste acest weekend. Isi continua traditia de a munci in fiecare zi a saptamanii si de a calatori in fiecare weekend al lunii. Asa si trebuie. Asa se descopera India, calatorind. Asa se cunosc oamenii, asa se cunoaste aceasta fascinanta cultura.

Acum mai e o ora pana sa vina taxiul sa ma ia. A ramas acasa doar N., pe care insa nu o cunosc prea bine, dar pe telefonul careia ma va suna taximetristul in caz ca nu va gasi locuinta mea. Asa se va incheia experienta mea in India. Voi lasa in urma mea apartamentul gol pentru weekend… insa incepand de luni va fi plin cu fete. 7 fete vor locui aici, foarte prietenoase si dragute. O sa imi fie dor de toate.

O sa imi fie dor de munca, de colegi, de sef, de oras, de calatorit… o sa imi fie dor de viata mea de aici care a fost ca un vis. Nimic nu se compara cu aceasta experienta, a fost cea mai frumoasa perioada a vietii mele.

Acest blog nu se incheie aici, o sa mai public cate ceva cand ajung acasa, cateva concluzii.

Nu voi uita acest apartament in care locuiesc acum… nu voi uita weekend-urile mele pline, nedormite… nu voi uita petrecerile la care mergeam, nu voi uita calatoriile si orasele in care am fost. Nu voi uita conversatiile ce le-am avut cu diversi indieni, nu voi uita indienii ca oameni. Nu le voi uita cultura, nu voi uita cuvintele in hindi ce le-am invatat, nu voi uita negocierea pentru ricsa sau la piata, nu voi uita vanzatorii ambulanti si cersetorii ce veneau la mine, crezandu-ma turist sau masina de bani… nu voi uita ce am facut la munca, nu voi uita colegii, nu voi uita diminetile in care ma trezeam dupa 2 ore de somn si saream peste micul dejun, nu voi uita camilele, maimutele, elefantii, serpii cu care am facut poza… nu voi uita mancarea, nu voi uita condimentele, nu voi uita ploile musonice si nu voi uita tantarii care au incercat sa ma intepe cu malarie si nu au reusit… nu voi uita bolile de care am scapat, nu voi uita bolile de care nu am scapat 🙂 nu voi uita turele nebune cu masina ce le-am avut, nu voi uita turele pe scuter ce le-am avut, nu voi uita cluburile si viata de noapte, nu voi uita piata si nu voi uita restaurantele, nu voi uita bauturile si sosurile ce le-am incercat… nu voi uita oamenii din atatea tari ce i-am cunoscut, nu voi uita cate petreceri si cate iesiri si cate calatorii am organizat cu ei… nu voi uita nimic, va asigur…

Nu voi uita cele 3 apartamente in care am locuit, nu imi voi uita colegii din niciunul din cele 3 apartamente…. nu voi uita prin cate am trecut, nu voi uita dificultatile ce le-am avut si lucrurile nebunesti ce le-am facut… nu voi uita locurile mizerabile si sarace prin care am trecut, nu voi uita locurile luxoase si bogate prin care am trecut… nu voi uita nici macar apartamentul in care am locuit la inceput, situat adanc in Lajpat Nagar 4, deasupra restaurantului Tibet Kitchen, acolo unde a inceput totul… locul pe care eu il numeam „ghena”, iar fostii mei colegi chinezi de apartament il numeau „acasa”…

Pentru mine acum India este acasa.

Anunțuri

2 răspunsuri »

  1. Dumnezeule, te exprimi la fel de simplist si inexpresiv ca un copil de clasa a doua care-si noteaza constiincios in jurnal zi de zi. Tu? Copywriter? Speaker si specialist de marketing? Ai publicat carti? Ahahahahahahahhahhahahahha.

    So cute.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s