Arhive pe etichete: distractie

Planurile nu mai au sens… totul doar se intampla!

Standard

Am ajuns acasa pe la ora 18 si am incercat sa dorm aproape o ora. Telefonul mi-a sunat continuu. M-a sunat Yoko, o japoneza spunand ca si ea ar vrea sa vina in Jaipur cu noi, cu cateva prietene. Nici macar nu o cunosc, nu stiu de unde are numarul meu, nu stiu cu cine vrea sa vina si nu stiu cum ar putea sa vina daca nu si-a rezervat bilete din timp.

M-a sunat T., fata din Germania, spunand ca pana la urma din grupul lor au ramas doar 2 fete… si ele vor sa vina cu noi. Pana la urma o sa fim 8 persoane, si nu am rezervat decat un taxi care sa ne duca pana la gara. Sper sa incapem.

M-a sunat N., un prieten din Delhi, caruia trebuia sa ii dau banii inapoi pentru biletele de tren. Trebuia sa ma vad cu el la 7 jumate, dar mi-a luat o jumatate de ora sa gasesc o spalatorie de haine, ca sa imi duc cearsafurile de pat si perna la spalat. M-am dus sa ma intalnesc cu el, m-a luat cu masina aproape de locuinta mea.

Am fost intr-un cartier studentesc, am baut o bere in masina, apoi am fost sa mancam intr-un dhaab… prima oara cand mananc in astfel de locuri. E un fel de teresa in strada, pe trotuar… arata ca unul din corturile de la berar, doar acoperisul, fara pereti. E un loc foarte insalubru, insa multi studenti mananca acolo si e foarte ieftin. Nu as fi mancat intr-un astfel de loc daca nu mi-ar fi recomandat N., si daca nu as fi baut inainte. Tocmai am aflat ca in India e ilegal sa bem in strada, si cand eram in masina de fiecare data am ascuns sticlele cand treceam prin dreptul unui post de politie.

In jurul orei 10 m-a lasat intr-o statie de autobuz de unde am ajuns acasa cu doar 10 rupii. Autobuzul era de tip vechi, am mai calatorit o data cu un astfel de mijloc de transport, insa toata lumea mi-a zis sa nu ma urc niciodata in autobuzele vechi. Am incalcat acest sfat, si eram si singur. Nimic rau nu s-a intamplat. O sa mai repet experienta asta, mai ales ca e foarte ieftina, si acum sunt intr-o perioada in care trebuie sa fac economii.

Am ajuns acasa, am sunat-o pe N., colega mea nebuna de camera care nu a mai fost pe acasa de vreo 2 zile, sa ii cer parola de la laptop. Nici macar nu am intrebat-o pe unde umbla si ce face… pentru ca stiu ca orice ar face, ii face placere sa faca :). Acum scriu acest post de pe laptop-ul ei (cred ca e al 17-lea laptop ce il folosesc), sunt obosit, inca mahmur dupa azi noapte si ametit dupa berile baute cu N.. Trebuie sa imi fac bagajul pentru Jaipur, sa fac dus (noroc ca am cumparat sapun astazi dupa ce m-am trezit!), si sa o astept pe G., fata din Franta care vine cu noi maine, care trece mai devreme pe la mine.

Imi place ca am inceput sa nu imi mai fac planuri. Las totul sa se intample de la sine. Nici macar nu incerc sa ma gandesc la ce se va intampla, si nici macar nu imi fixez vreo asteptare ca sa se intample ceva in vreun anumit fel. Doar pur si simplu am inceput sa nu mai caut sensul in ceea ce mi se intampla. Am inceput sa vorbesc hindi cu soferii de ricsa, nu ma mai triseaza nimeni la tarif. Am invatat cateva cuvinte in chineza, germana, hindi, spaniola, franceza, rusa, si putina japoneza. Incep sa imi placa limbile straine 🙂

Trebuie acum sa imi fac bagajul si sa fac un dus, apoi sa incerc sa dorm. Trezirea e la 3 noaptea. Sambata noapte nu stiu daca voi dormi, depinde unde va fi cazarea mea. Nicio situatie prin care trec nu e prea confortabila, insa in toate ma simt bine. Si acesta e lucrul cel mai important dintre toate.

Acum m-a sunat R., un tip din USA ce l-am cunoscut ieri la petrecere… nebun om, parca ar fi stand up comedian, scotea glumele una dupa alta. M-a invitat intr-un bar cu niste prieteni : ))

……….

Anunțuri

Mahmureala de dinainte de weekend

Standard

E trecut de ora 14:30 si ma doare capul ingrozitor. Aseara nu m-am putut abtine sa nu ma duc la Euro Nights – Brazilian Party, mai ales ca locatia a fost in acelasi loc in care s-a tinut Jamaican Party, si nu mai fusesem la astfel de petreceri de 2 saptamani.

Am trecut pe la fostul apartament sa ma intalnesc cu fetele din Columbia si sa mergem impreuna la petrecere. Stiam ce avantaje am daca intru cu ele. Acest lucru m-a convins cel mai mult sa merg – faptul ca nu o sa cheltuiesc nimic. Din cauza ca nu am mai fost de 2 saptamani m-a facut sa nu mai cunosc lumea de la petrecere, pentru ca 3 sferturi erau interni nou veniti. Se vedea de la o posta ca sunt noi, prin comportamentul si entuziasmul lor. Am cunoscut atata lume incat nici nu mai tin minte… din Rusia, Statele Unite, Mongolia, Irlanda, Irak, Iran… A fost si colega mea de camera la petrecere, insa abia ca am vazut-o o data, apoi s-a facut disparuta.

Prin faptul ca am venit cu columbiencele, singurul dezavantaj a fost ca a trebuit sa stam pana la incheierea petrecerii. Am ajuns acasa la 4, abia am adormit ca a trebuit sa ma scol dupa 2 ore pentru a ma intalni cu Sushi. Am ajuns la timp la firma, dar primul lucru a fost sa ma incui in biroul sefului si sa ii ocup canapeaua pentru vreo 2 ore. Am fost trezit cu batai puternice in usa de oamenii care fac curatenie, dar am scapat doar cu cateva mustrari in hindi.

Toata ziua am fost obosit si m-a durut capul, ca sa nu mai zic de mahmureala si sete. La cat de bine m-am simtit aseara, toate aceste sacrificii merita.

Sunt fericit ca s-a rezolvat cu Jaipur pentru sambata – acum am ramas doar 6 persoane, cei pentru care am rezervat bilete. Ceilalti s-au imbolnavit ori s-au razgandit. In schimb fetele din Germania s-au decis pana la urma sa vina cu noi. Trebuie sa ma intalnesc deseara cu N. sa ii dau banii pentru bilete.

Nebunie azi la munca – am ras continuu de glumele si gesturile tipului din Germania. Clar ca acum nu mai e bolnav, si-a revenit… E complet nebun! Si in clipa asta e langa mine si incearca sa inteleaga ce scriu pe blog.

In jumate de ora plecam acasa!!! Sper sa reusesc sa dorm putin astazi, caci la noapte trebuie sa luam taxiul la 3:30, iar pe tren o sa fie paturi dar fara asternuturi.

Iar sambata noapte… nu cred ca o sa apuc sa dorm deloc.

Arest la domiciliu

Standard

Nu va speriati de titlu.. nu e nimic deosebit… sa va spun cum s-a intamplat…

Dar inainte de toate ce s-a intamplat inainte de asta… Sambata dupa masa am fost la Lotus Temple impreuna cu J. si C.. A fost interesant, templul e construit pe ideea ca acolo se pot ruga si inchina oameni din toate religiile lumii. Pe dinafara e in forma de lotus, evident, iar pe dinauntru e plin de scaune indreptate spre un microfon. Atat. Nu are icoane, nu are cruci, nu are niciun simbol specific niciunei religii. E foarte simplu in interior, si inca un lucru interesant: inauntru nimeni nu are voie sa vorbeasca. Nu are sens, altfel de ce ar fi microfon acolo… insa e mai mult un loc de meditatie. A meritat vazut.

Apoi a urmat un alt templu al carui nume e putin mai complicat – Akshardam Temple. Ce pot spune e ca a fost imens! Si am fost surprins sa aflu ca a fost construit in 2005, desi arata ca o cetate mai veche. Inauntru e modern, plin de marmura si aur, si noaptea se vede foarte frumos cand e luminat. Curtea templului e imensa, regulile de intrare sunt foarte stricte: nu avem voie cu nimic in afara de portofel! Ne verifica pana si in portofel ce avem, ca sa nu mai zic ca ni se uita si prin buzunare. Fetele imbracate cu ceva care le permite sa li se vada pielea de la gat in jos primesc esarfe la intrare sa se acopere, iar mai trebuie sa ne si descaltam (ca in orice templu). Am vazut in seara aceea si un spectacol dragut, pe un stadion imens, unde cred ca erau sute de spectatori… la inceput a fost o slujba religioasa in care s-a cantat si s-a aprins o flacara pentru zei, apoi a urmat o fantana arteziana care se misca pe ritmul unor melodii si avea efecte de lumina foarte dragute. Ar fi meritat sa filmez, insa nu am avut voie sa intru cu niciun dispozitiv electronic.

OK, sa nu va mai plictisesc, sa trecem la subiect.

Sambata noapte a avut loc o petrecere la noi in apartament. Pe la 9 suna la usa cativa indieni si imi spun ceva de sound system. Apoi au inceput sa transporte inauntru niste boxe imense, un sistem de lumini, un pupitru de DJ, cabluri, aparate de scos fum, si multe altele. Venisera cu un camion. Sincer e prea mult pentru o petrecere intr-un apartament. Pe la 11 a inceput sa apara lumea, iar la 12 apartamentul era plin. Am cunoscut lume foarte interesanta, si mai mult am stat de vorba de data asta cu europeni: din Ungaria, din Ucraina, din Germania, din Franta. Insa, ca sa vedeti ce mica e lumea, am cunoscut o fata din Malaysia care e cea mai buna prietena a unei fete de acolo care a fost in internship in Brasov anul acesta, si pe care am dus-o la Bran si in multe alte locuri, precum si la petreceri. Ii povestise de mine, si nici ei nu ii venea sa creada ca va apuca sa ma cunoasca vreodata, mai ales aici in India, intamplator!

Apoi, pe la 1, petrecerea a inceput sa se strice. La inceput vine politia, le dam niste bani si pleaca, cu conditia sa dam muzica mai incet. Apoi vin alti politisti, le dam din nou bani, dar refuza sa plece. Incepe un scandal de proportii, apoi politistii blocheaza scara blocului si nu mai lasa pe nimeni sa intre si sa iasa din bloc. Indienii prezenti la petrecere se iau la cearta cu politistii, si apoi acestia incep sa bruscheze lumea, sa ii forteze sa iasa. Incepe un mic si scurt haos, lumea incepe sa plece. Politia incepe sa tipe la toata lumea sa iasa, inclusiv la noi, cei care locuiam acolo. A fost momentul in care m-am enervat. Nu am renuntat nicio clipa la paharul ce il aveam in mana, si stateam in fata politistilor, ascultandu-i cand imi ziceau sa plec, razand. Ceilalti au inceput sa strige ca si eu locuiesc aici, cand au vazut ca un politist s-a apropiat de mine sa ma scoata cu forta. Le-am comentat, s-au enervat, dar nu au avut ce sa imi faca. Le-am zis politicos sa plece si le-am urat noapte buna, iar ei m-au rugat sa imi arunc paharul. Am facut asta, dar imediat am umplut altul si m-am asezat pe canapea, in fata lor. De atunci nu mi-au mai zis nimic si au continuat cearta cu DJ-ul. Pana la urma au plecat, si cei care ramasesem ne-am dus sa vedem spectacolul de pe balcon: politia a arestat 3 oameni care fusesera la petrecerea noastra, inclusiv DJ-ul, si i-au confiscat o parte din instrumente – ce era mai usor de carat, ca boxele, statia si sistemul de lumini l-au lasat si inca mai e si acum la noi in apartament.

A fost o noapte interesanta, eu cu J. randeam ca a fost petrecerea asa scurta, si ne bucuram ca toata bautura ce a fost cumparata a ramas la noi in apartament. Avem 2 lazi de Budweiser doar pentru noi 🙂

Trippin to Morrisons

Standard

Vineri noapte fusesem invitat de G., din Marea Britanie, in Morrisons, ceea ce dupa nume imi parea local de jazz. Insa, ca de obicei, realitatea a fost neasteptata.

E un loc pe 2 niveluri: la etajul 1 e club de rock si metal, iar la 2 e club de dub, drum n bass si dubstep. Primul loc de acest fel ce-l gasesc in India!!

Petrecerea a fost foarte reusita, localul a fost plin de lume buna si prietenoasa, oameni cu mohawk, cu pierce-uri, rasta, tatuati, toate felurile de specimene. Un grup live intretinea atmosfera, si muzica a fost neasteptat de buna. Ca de obicei, am plecat printre ultimii clienti, am incercat sa profitam din plin de atmosfera, de lume, de muzica.

Azi m-am trezit pe la 11, japonezul din camera mea tocmai pleca la munca. Era liniste in apartament. Mi-a luat o ora sa fac cateva cumparaturi si sa fac o plimbare de recunoastere a zonei in care locuiesc, si o alta ora sa pregatesc micul dejun, nefiind obisnuit cu bucataria.

Planul meu de a merge la Alwar, poarta statului Rajasthan, a picat din nou, tot din cauza aceleiasi persoane, fata din Turcia, care tocmai azi trebuia sa munceasca pentru a putea primi ultimul salariu, pentru ca luni pleaca acasa. Problema era ca nu mai era altcineva valabil cu care as fi putut sa merg…

Trebuie sa imi schimb cercurile de prieteni… poate ca suna ciudat, dar nu mai vreau sa merg la petreceri. Vreau doar sa vizitez locuri, pentru ca apoi o sa imi para rau dupa ce o sa plec din India. Nu se poate sa vin aici fara sa calaresc un elefant la Jaipur, fara sa fac o tura cu barca pe Gange la Varanassi, fara sa privesc plantatiile de canepa indiana din Manali, fara sa fac multe alte lucruri ce numai in India le pot face!

Yeah!

Standard

Aseara am fost la una din cele mai tari petreceri din viata mea. Locatia, oamenii, muzica… genial. Tara serii a fost Jamaica, „tara oamenilor fericiti” 🙂 A fost genul de „drink as much as you can party”, iar astfel de petreceri sunt periculoase!! Au fost cativa DJ internationali care au pus raggae si jungle, a fost multa lume buna, din tari cat se poate de exotice… Locatia si atmosfera mi-au adus aminte de petrecerile studentesti din filmele americane. Am vorbit cu studenti din tari precum Mozambic, Zimbawe, Ghana, Iran, Franta, Germania, Columbia, Africa de Est, Ecuador, Olanda, Jamaica, plus altii pe care nu am mai apucat sa ii intreb de unde sunt. O sa apara poze pe Facebook zilele astea.

Aseara m-am intalnit cu cea mai buna prietena a mea din India, care a venit din Mumbai sa ma vada, si sta in Delhi pentru cateva zile. Azi dimineata am cazat la mine in apartament pentru cateva zile 3 prieteni din Romania, veniti pentru conferinta internationala AIESEC care va fi saptamana viitoare – primii romani pe care ii vad de cand sunt aici.

Maine planuim sa mergem sa vedem faimosul Taj Mahal. De mult asteptam aceasta ocazie. E un monument unic, una din cele 7 minuni ale lumii. O sa fie o excursie de o zi, si sper ca nu prea obositoare, pentru ca maine noapte o sa fie o petrecere si mai mare, in aer liber, cu multi DJ, intrare libera si fara bar… fiecare isi aduce propria consumatie de afara. Este o petrecere de adio pentru 9 oameni ale caror internship-uri s-au incheiat, si a venit momentul sa plece inapoi in tarile lor. Astfel de petreceri, cu bautura adusa de afara, au tendinta sa fie putin mai libertine decat cele in cluburi sau locatii inchiriate. Am fost la cateva in Romania, si sunt curios daca in India o sa fie diferit. Oricum, de fiecare data cand merg aici la o astfel de petrecere, uit ca sunt in India, pentru ca nu vin prea multi indieni, doar straini, si se intra pe baza de invitatie si lista de nume. Si de regula locatiile sunt hoteluri de lux, ceea ce majoritatea indienilor din pacate (sau din fericire…) nu isi pot permite.

Au inceput sa nu imi mai placa cersetorii de aici. In primele zile imi erau simpatici, chiar uneori jucam prinselea cu ei… dar acum, de multe ori vin la mine, insista sa le dau baksheesh, si chiar pun mana pe mine si ma trag de haine. Asta nu imi place deloc. Si nu e usor sa scap de ei. Si a inceput sa nu mai imi placa felul in care toata lumea se uita la mine, si la alti straini cu care sunt. In special la fete se uita foarte urat, si tocmai am aflat ca e periculos sa umbli singur noaptea prin Delhi. Am aflat abia ieri, dupa ce m-am intors de multe ori singur noaptea din oras. O sa incerc sa evit situatia asta de acum in colo.

O sa va mai scriu duminica!

Om shanti!