Arhive pe etichete: exotic

In cautarea plajelor cu nisip alb

Standard

Astazi am bombardat blogul cu articole. Nu am avut timp deloc ultima vreme sa scriu nimic, doar azi, din amintiri…

Ne-am trezit relativ devreme in Goa… adica pe la 9 jumatate… si am avut noroc ca micul dejun inca se mai servea. Dupa aceea am facut check out-ul de la hotel, am incarcat masina cu toate bagajele si am pornit in cautarea plajelor cu nisip alb din Goa, lucru care a fost greu de gasit. Ultima zi a fost singura insorita dintre toate zilele petrecute in Goa. A fost o caldura puternica si o vreme frumoasa. Am ajuns in sfarsit pe plaja cu nisip alb, insa din cauza ploii, culoarea era similara cu nisipurile cu care suntem noi obisnuiti…

Am facut pozele ce de mult mi le doream, am petrecut cateva ore pe plajele cele mai frumoase din intreaga regiune Goa. Timpul insa era scurt, distantele erau in jur de 50 la 80 de km de parcurs, si nu am avut timp prea mult de stat. Am fost la un restaurant pe plaja unde obiectivul era sa mancam scoici, crabi si caluti de mare… insa nu a fost sa fie, dura prea mult sa le prepare, si noi nu aveam timp, asa ca ne-am multumit cu tocana de rechin…

Ajunsi la aeroport, am facut repede check in-ul, pentru ca eram la 25 de minute de decolare… cand am ajuns la bagajul meu de mana, voiau sa imi opreasca o sticla de rachiu de alune kaju ce l-am cumparat pentru familie… si singura solutie a fost sa alerg la depunere bagaje de cala, ca sa duc plasa in care se afla sticla mea, plus alte suveniruri. Ajuns inapoi la sala de asteptare, prietenii mei radeau de mine pentru ca ma agitasem atata pentru o sticla. Avionul avea intarziere 50 de minute!

Timpul petrecut in Goa a fost minunat. A fost cireasa de pe tort in cadrul experientei mele in India. Mi-am adus aminte de timpurile petrecute cu U., cel mai bun prieten al meu din India, cel care imi e ca un frate… nimic nu s-a schimbat intre noi de acum 1 an si jumatate.

Am ajuns asadar sa imi indeplinesc visul de a urmari soarele de pe plaja cu nisip alb din Goa… am ajuns sa vad cum e viata de noapte in Goa, sa cunosc localnici, sa observ cat de multi turisti vin acolo, inchiriaza un motor, si uita pentru cateva zile de probleme. Nimic nu se compara cu un drum cu motorul printre palmierii goanezi, la briza oceanului Indian, si cu un cocktail rece pe o terasa aflata pe nisipul fin si alb.

Anunțuri

Goa, paradisul exotic de la Oceanul Indian

Standard

Imi plac palmierii, imi place caldura. Imi place Vama Veche, cel putin cum era inainte sa se comercializeze. Daca imi place aceasta combinatie, Goa e locul ideal ca sa imi inchei experienta din India. Si asa a si fost.

Luni la ora 10.30 am ajuns la aeroport, iar la scurt timp a ajuns si U.. A fost prima oara intr-un an si jumatate cand ne revedem eu, S. si U. in acelasi timp. Pacat ca doar pentru scurt timp. La 11:50 a pornit avionul de la SpiceJet, pe directia Mumbai – Goa. Dupa o ora si 15 minute, eu si U. calcam teritoriul goanez.

In aeroport in Mumbai am cunoscut 2 fete din Germania care mergeau in Goa cu acelasi zbor ca si noi, dus si intors. Si am ramas impreuna pe toata calatoria.

Dupa ce am ajuns am fost preluati toti 4 de domnul Sebastian, cel ce avea sa ne fie sofer si ghid pe toata perioada. Si intr-adevar, priceput a fost in meseria lui. E goanez pur sange, crestin romano catolic, precum majoritatea goanezilor. Cunoaste locurile si strazile ca in palma, lucrand de mult in meseria de sofer in Goa. Fara el, nu ne-am fi putut descurca. Taxiurile si ricsele in Goa sunt foarte scumpe, iar Goa e imensa! Nu am fi putut vedea tot fara sofer.

Am stat la un hotel foarte bun, aranjat de tatal lui U.. Am avut un intreg apartament pentru noi, cu 2 bai, 2 balcoane, living, bucatarie si o camera dubla. Micul dejun era inclus. Precum si soferul. Noroc pe noi!

Prima zi am fost sa mancam la un restaurant pe plaja, aceeasi plaja cu hotelul nostru, Anjuna. Goa a fost initial o colonie portugheza, si aceasta influenta este evidenta. Oamenii vorbesc o limba diferita, goaneza, si intregul teritoriu se intinde de-a lungul coastei oceanului Indian, la sud de Mumbai. Oamenii sunt crestini, catolici si romano catolici. Goa e formata din 8 plaje imense, fiecare de o frumusete unica, unele dintre ele avand chiar nisip alb. Din nefericire nisipul nu a fost chiar alb cand am fost noi in Goa, pentru ca a plouat majoritatea timpului.

Asadar, prima zi am mancat porc si vita. Nu m-am putut abtine, nu am mancat vita de cand sunt in India, iar porc doar de cateva ori. Preturile nu sunt asa mari, dat fiind ca sezonul incepe in decembrie. Incepe cu o mare petrecere in Curlies, un local non comercial similar cu cele din fosta Vama Veche. Goa e plina de astfel de localuri pe plaja, cat si de localuri comerciale cu muzica de club, aflate pe un drum paralel cu plaja. Pe plaja se intampla cele mai interesante lucruri, acolo vin cei mai interesanti oameni. In unul din cluburile de pe drumul de langa plaja, din care se auzeau adesea melodii comerciale, am auzit Akcent – King of the Disco. Toata lumea stia de Akcent si de melodie, insa nimeni nu stia ca sunt din Romania. Mai bine asa. Akcent nu e ceva cu ce sa ne putem mandri.

Toata ziua ne-am plimbat cu soferul in diferite plaje. Am fost putin in nord, spre Colva, unde am cumparat cateva suveniruri – foarte asemanatoare cu cele din Manali… Goa se aseamana foarte mult cu Manali, prin hippioti, prin ceea ce se petrece acolo, prin party-uri si prin stil.

Spre seara am fost dusi in Curlies, unde am stat la o masa admirand valurile oceanului. Dintr-un foc (o bricheta ceruta) ne-am imprietenit cu cei de la masa alaturata. B. si N., doi baieti din Bangalore, care impartaseau aceleasi gusturi cu noi, insa fusesera aici de mai multe zile si stiau mai multa lume. Am discutat si am baut cu ei cateva ore, insa soferul trebuia sa plece la ora 22 si ne-a anuntat telefonic. Eram obositi si voiam sa dormim devreme din prima seara, asa ca am acceptat sa ne duca la hotel.

Din Curlies pana la drumul principal era mult de mers. In Goa se inchiriaza scutere si motociclete cu 200 respectiv 400 de rupii pe zi. Oricine cu permis poate inchiria. Prietenii nostri s-au oferit sa ne duca pe scuter pana la soferul nostru, insa nu a fost deloc comod. Am fost 4 pe un scuter, cu viteza, prin padurea de palmieri neluminata, noaptea. Mari palpitatii am avut cand N. evita copacii milimetric, precum de felul cum i se deplasa ghidonul la fiecare groapa si balta, drumul fiind foarte accidentat. De cateva ori era sa ne lovim de un palmier… La un moment dat am observat ca scuterul e mai usor.. disparuse U., care statuse ultimul, pe bara din spate a scuterului. Cazuse pe undeva. Eu si B. am coborat, iar N. s-a intors sa il preia pe U.. Eram aproape de masina, si la scurt timp a ajuns si U..

Am incheiat ziua stand in camera pana pe la ora 2, ascultand muzica si discutand cu U. despre ce am mai facut fiecare in ultimul an de cand nu ne mai vazusem. Aveam de gand sa profitam la maxim de cele 3 zile ce le aveam de petrecum impreuna, si habar nu aveam ce ne astepta in continuare.

Livrare pasaport pe ruta Delhi-Mumbai

Standard

Nu va recomand sa incercati asa ceva, mai ales cand sunteti intr-o tara unde distantele intre orase sunt in jur de 3000 de km, si trebuie sa parasiti acea tara in 6 zile.

Tipul de la FedEx ne-a sunat toata ziua aproape, sa ne tina la curent cu ceea ce face. La inceput nu a gasit adresa mea din Delhi, a durat multa vreme sa ii explicam pe unde sa o ia, apoi discutam la un telefon cu I. care se afla in apartamentul din Delhi, si la un telefon cu tipul de la FedEx, incercam sa le explic la amandoi ce se intampla si incercam sa ii pun in legatura. Dupa o vreme a ajuns si a preluat pasaportul meu. Din clipa aceea toata ziua mi-a batut inima puternic.

Intre timp am fost la moscheea Haji Ali, aflata pe o insula in marea Arabica. Legatura era facuta de o poteca prin mare, foarte aglomerata din cauza ca e duminica. Inauntru lumea se impingea sa aduca ofranda zeilor, si mese intregi de oameni se rugau.

Dupa acea manastire am luat pranzul si apoi am fost sa ne plimbam pe plaja din Bangra. Foarte multe reprezentatii in strada, dansuri din diferite tari, precum si mima, teatru de strada. Ce a fost mai interesant a fost un dans brazilian realizat de o echipa foarte dinamica, din instrumentisti si dansatori. Ce se intampla era in felul urmator – arte martiale ale caror scop era imprietenirea, si nu bataia. Oamenii se prefaceau ca se lovesc, in schimb isi strangeau mana si isi zambeau. Foarte interesant. O sa pun videoclipul pe youtube cand ajung acasa.

Spre seara, emotiile mele cu pasaportul au fost din ce in ce mai intense. Am ajuns la timp la aeroport, unde am fost dusi intr-un loc suspect, fara lume, cu un birou si un calculator. S. i-a dat omului de acolo buletinul ei si un cod, si apoi am asteptat vreo ora. Ni s-a spus ca documentele oficiale sunt intr-un sac la fundul camionului in care venisera de la avion, si fiind duminica, nu sunt multi care sa ajute la descarcarea bagajelor.

Dupa alte 20 de minute vine un om din spate cu un plic. Era pasaportul meu. Eram atat de fericit! Mi s-au hotarat urmatoarele zile – aveam sa plec in Goa cu U., a doua zi la 11.50 aveam avionul.